Hormoni. Clasificarea lor, precum și suplimentele care ajută la rezolvarea stresului
Actiunea inalt specializata a hormonilor nu este receptionata decat de formatiuni celulare caracteristice si capabile de a intercepta actiunea unui hormon, care are o anumita structura chimica.
Denumirea de hormon provine din limba greaca (hormao = a excita, a stimula, a activa, a pune in miscare) si a fost introdus in stiinta de catre Ernest Henry Starling (1866-1927) in anul 1905.
Necesitatea introducerii unui termen stiintific cu caracter de generalizare s-a ivit imediat dupa ce au fost cunoscute substante biologic-active care isi manifesta actiunea biostimulatoare mai departe de locul secretiei.
Astfel se poate exemplifica descoperirea secretiei de catre Bayliss si Starling (1902), hormon care stimuleaza secretia pancreasului (secretina fiind un hormon tisular produs de mucoasa duodenala).
Cel care intuieste pentru prima data existenta unor secretii interne a diferitelor organe este medicul francez Theofile de Bordeu (1775),ce poate fi conjsiderat un premergator al endocrinologiei. Clomid - un instrument excelent pentru normalizarea fundalului hormonal.
Clomifen / Clostilbegyt. După primirea acestui preparat în casa Dumneavoastră în sfârșit veți auzi voci amuzante ale copiilor - ale copiilor Dumneavoastră
Karl Adolf won Basedow (1799-1854) si predecesorii sai Caleb Ilillier Parry si Robert James Graves descriu hipertiroidismul (1825-1840).
Observatii asupra functionarii glandelor suprarenale Thomas Addison (1793-1860) care, in 1855, a descris insuficenta corticosuprarenala, cunoscuta sub numele de boala lui Addison.
In anul 1855, filozoful francez Claude Bernard (1813-1878) a introdus termenul “secretie interna”, facand diferenta intre secretiile glandulare externe si interne, putand fii considerat un pionier al endocrinologiei. El a pus in evidenta functia glicogenetica a ficatului si rolul pancreasului in digestia grasimilor, facand dovada secretiei interne a unui organ.
Unul dintre fondatorii acestei discipline stiintifice pe plan mondial si intemeietorul scolii romanest de endocrinologie este savantul Constantin I. Parhon (1874-1969) care impreuna cu M. Goldstein au publicat la Paris (1909) prima carte din lume ce trateaza probleme de endocrinologie cunoscute la acea vreme, intitulata: Les Secretion Internes (Pathologie et Physiologie).
Cu ce suplimente putem combate stresul?
Stresul este un cumul de factori si evenimente ce actioneaza asupra noastra si care, dupa un anumit prag, declanseaza o stare de alerta.
In momentul depistarii surselor de stres, odata cu depasirea pragului de suportabilitate, creierul raspunde cu o reactie biologica care antreneaza musculatura, aparatul digestiv, glandele endocrine, aparatul cardiovascular, sistemul imunitar, pielea.
Exista situatii cand stresul devine cronic: poate fi accelerat procesul de imbatranire prin cresterea incidentei imbolnavirilor prin boli cardiovasculare, scaderea drastica a capacitatii de aparare a organismului contra infectiilor.
La nivelul aparatului digestiv pot fi declansate diverse afectiuni precum ulcer, colon iritabil, poate declansa cresterea in greutate si instalarea obezitatii, sau chiar unele afectiuni precum transpiratie excesiva, lesin, cefalee, etc.
Frecventa cardiaca creste proportional cu intensitatea perceperii stresului, aparand de asemenea si o crestere a frecventei respiratorii.
Pentru a putea face fata stresului zilnic, nu ezitati sa folositi suplimentele alimentare naturale. De exemplu tinctura de usturoi ajuta la reglarea colesterolului dereglat de stres; spirulina are un potential antioxidant si regenerator tisular si creste capacitatea de aparare al organismului si imbunatateste reactia la stres.
Rezultate foarte bune il da uleiul de catina ca efect antioxidant, avand un continut ridicat de betacaroten. Coenzima Q10 in uleiul de catina scade stresul oxidativ la nivel coronarian si creste imunitatea organismului.
Pe piata se gasesc numeroase suplimente alimentare ce ajuta la combaterea stresului. Reglacid si Fiamarant trateaza efectele stresului la nivel digestiv, Redigest apara ficatul de efectele stresului. Hofimun previne si trateaza efectele stresului infectios.
Gemoderivatele din mladite de rozmarin, din muguri de nuc, din seminte de tuia si din muguri de salcie atenueaza efectele de la nivel neurovegetativ.
Suplimente alimentare cu care sa combatem stresul
Foarte multe vitamine din complexul B, care ajuta la reglarea functiilor sistemului nervos si scad tensiunea se regasesc in drojdia de bere. Consumul regulat al painii de secara nu numai ca este bun pentru sistemul nervos, dar este bun si pentru vasele de sange, artere si intestine.
Orezul integral are un efect calmant, datorita vitaminelor din complexul B pe care le contine din abundenta.
Marul se digera destul de repede, are un efect echilibrant al zaharului si glucozei in sange si, de aceea, se ajuta la energia necesara organismului.
Calmarea nervilor se poate face consumand banane, vitamina B6 din aceasta este o substanta chimica relaxanta ce reduce starea de neliniste.
Paducelul este cunoscut pentru efectele sale calmante, fiind folosit in tratarea anxietatii si insomniei.
Consumul de cacao creste secretia de serotonina, una din substantele care transmit semnale creierului si centrilor nervosi, ajutand astfel la o stare de spirit mai buna.
Daca iti lipseste vitalitatea ovazul este o cereala energetica cu rezultate excelente in cresterea vitalitatii.
Portocala contine magneziu, acid folic, vitamina C si fibra vegetala, ce ajuta la schimbarea starii de spirit si la refacerea structurilor din organism slabite din cauza stresului.
Criterii de clasificare a hormonilor
Clasificarea hormonilor se poate face:
Dupa glanda in care sunt elaborati:
hormoni tiroidieni, suprarenali, sexuali, epifizari si ai glandei timus. Se observa ca, dupa aceasta clasificare, hormonii au structuri chimice si proprietati biologice diferite.
Dupa structura chimica a moleculei:
- hormonii derivati din aminoacizi (tiroxina, adrenalina, noradrenalina si alti);
- hormoni peptidici si proteici avand moleculele formate prin incatenarea aminoacizilor prin legaturi peptidice.
Pentru a da cateva exemple de hormoni peptidici: hormonii pancreatici (insulina si glucagonul) si ai hipofizei posterioare (ocitocina si vasopresina) etc.
Hormonii proteici au molecula alcatuita dintr-un numar mare de aminoacizi incatenati de asemenea prin legaturi peptidice, formand macromolecule proteice :
- hormonul paratiroidian (parathormonul),
- hormonii hipofizei anterioare (hormonul de crestere,
- hormonul adrenocorticotrop etc),
- hormonii hipofizei intermediare.
- Hormonii cu structura proteica se numesc si preteohormoni ;
- hormoni steroizi, derivati ai sterolilor;
- hormoni cortico- suprarenali;
- hormoni sexuali (hormonii ovarieni si testiculari).
3. Se poate considera si un al treilea criteriu de clasificare a hormonilor, acela al proceselor biologice asupra carora ctioneaza hormonii: hormoni cu actiune metabolica, hormonii cu actiune morfogenetica, hormoni cu actiune endocrina, deci care actioneaza asupra functiei altor glande.